Swim Advisor » Cursuri inot » Blog » Sariturile in apa

Sariturile in apa

Săriturile în apă reprezintă pentru cei care le privesc un spectacol încântător. Acrobaţiile aeriene reprezintă pentru executanţi o îmbinare perfectă a unor calităţi fizice de excepţie: viteză de execuţie, forţă musculară, coordonare, mobilitate, alături de curaj şi stăpânire de sine. Exerciţiile din gimnastică însoţesc permanent pregătirea săritorilor, iar atingerea măiestriei sportive este de durată.

Această disciplină sportivă este cuprinsă în programul Jocurilor Olimpice şi al Campionatelor Mondiale şi Europene. Săriturile efectuate de către sportivi, înainte de primul război mondial, au avut un caracter spectacular-aplicativ. Mai târziu, după anul 1924, această disciplină s-a diversificat, s-a mărit numărul săriturilor, iar caracterul ei sportiv a apărut mai pregnant. Apariţia bazinelor de înot cu instalaţii specifice pentru sărituri a facilitat apariţia performanţei. De-a lungul anilor, săritorii români s-au menţinut la un nivel ridicat în întrecerile internaţionale. Au fost campioni naţionali, de mai multe ori, Alexandru Lascu, fraţii Wittemberger, Emilia Lupu Negulescu (locul III la Campionatele Mondiale Universitare din 1961) Viorica Kelemen, M. Decuseară, P. Decuseară, mai târziu Ioana Voicu (locul 9 la Jocurilor Olimpice din Barcelona) şi Gabriel Cherecheş (campion european de juniori), Ramona Ciobanu şi Luiza Nemţeanu, sportive de excepţie, dar care nu s-au calificat în finala mondialelor de la Fukuoka, Japonia.

Orice competiţie de sărituri în apă se desfăşoară după regulamentul FINA. Categoriile de vârstă pentru a participa în competiţie la nivel naţional sunt:

  1. a) seniori

  • vârstă de drept 19 ani şi mai mari; b) juniori

  • categoria A – vârstele de drept 16-18 ani;

  • categoria B – vârstele de drept 14-15 ani;

  1. c) copii

  • categoria I – vârsta de drept 13 ani;

  • categoria a II-a – vârsta de drept 12 ani;

  • categoria a III-a – vârsta de drept 11 ani;

  • categoria a IV-a – vârstele de drept 10 ani şi mai mari.

La întreceri participă atât fetele cât şi băieţii, având clasament pe echipe şi individual. Săriturile se efectuează de la înălţimea de 1 m, 3 m, echipa fiind formată din 4 băieţi şi 4 fete sau 6 băieţi şi 6 fete, dacă proba se efectuează la trambulina de 1 m.

Săriturile se execută de la trambulină şi platformă

Bazinele de înot sunt construite special pentru sărituri, având o adâncime minimă de 6,5 m, şi un turn cu mai multe trambuline.

Trambulina este aşezată la o înălţime de 1m şi 3 m, ea trebuie să aibă o lungime de cel puţin 4,8 m şi lăţime de 0,5m, fiind nealunecoasă (antiderapantă) şi având schimbătoare de poziţie uşor manevrabile de către sportivi. Ea poate fi instalată de o parte şi de alta a platformei sau de ambele părţi.

Platforma trebuie să fie fixată şi rigidă, la o înălţime de 5m, 7m, 10m, nealunecoasă, antiderapantă cu faţada proiectată în interiorul bazinului cu cel puţin 1,5 m, de la marginea acestuia şi orientată spre nord. Platforma de la 10 m are o lungime de 6 m şi o lăţime de 2 m. Sursele de lumină trebuie să fie acoperite pentru a preveni efectul de orbire. Înainte de a efectua o săritură, apa se va agita, pentru a fi mai bine percepută de către săritori. Bazinul va conţine apă foarte curată, la o temperatură regulamentară de minimum 280C.

Grupele de sărituri în funcţie de structura lor sunt:

  • grupa A întins

  • grupa B echer

  • grupa C grupat

  • grupa D liber

  • grupa I – sărituri înainte – poziţia de plecare cu faţă spre apă;

  • grupa II – sărituri înapoi – poziţia de plecare stând cu spatele spre apă (întins, echer, grupat, liber);

  • grupa III – sărituri răsturnate – poziţia de plecare stând cu faţa spre apă, direcţia de plecare spre înapoi;

  • grupa IV – sărituri contra trambulinei – poziţia de plecare stând cu spatele spre apă, direcţia de plecare spre înainte;

  • grupa V – sărituri cu şurub – care va cuprinde toate săriturile mai sus menţionate, la care se adaugă o înşurubare de cel puţin 1800;

  • grupa VI – sărituri în echilibru – se execută din stând pe mâini de la platforma de 10 m.

Orice săritură va fi apreciată după execuţia corectă a poziţie de plecare, a desprinderii, care trebuie să fie energică. La săriturile cu elan, desprinderea trebuie executată simultan pe ambele picioare, iar cele de pe platformă pot fi executate şi pe un picior.

Zborul – poziţia în timpul zborului poate fi cu corpul întins (grupa A), echer (grupa B, grupat C) sau în poziţie liberă (grupa D).

  • În poziţia întinsă, corpul trebuie să fie perfect întins, cu picioarele apropiate şi cu labele întinse;

  • În poziţia echer, corpul este îndoit de la şold având picioarele întinse din genunchi, apropiate şi cu labele întinse;

  • În poziţia grupată, corpul este adunat, grupat îndoit din genunchi şi şolduri, genunchii şi gambele fiind apropiate, având mâinile pe ele, cu labele picioarelor întinse;

  • În poziţia liberă, poziţia corpului va fi la alegerea sportivului, păstrând însă picioarele apropiate cu labele întinse.

Săriturile se pot executa din stând sau alergare – alergarea de elan trebuie să fie egală, dreaptă, fără ezitări. O săritură cu elan la trambulină sau platformă, trebuie să fie executată cu cel puţin 4 paşi, inclusiv desprinderea.

Săriturile au coeficienţi de dificultate, notaţi într-un tabel stabilit de regulament.